Timp de ani de zile, testul pentru oxid nitric fracționat expirat (FeNO) a servit drept un companion valoros în setul de instrumente al clinicienilor specializați în astm, ghidând în principal deciziile de gestionare. Actualizarea din 2025 a ghidurilor Inițiativei Globale pentru Astm (GINA) marchează o evoluție semnificativă, extinzând oficial rolul FeNO dincolo de evaluare și gestionare, pentru a sprijini acum activ diagnosticul astmului inflamator de tip 2 (T2). Această rafinare recunoaște rolul central al fenotipării în îngrijirea modernă a astmului și oferă o abordare mai precisă, bazată pe date biologice, a diagnosticului inițial.
FeNO: O fereastră către inflamația căilor respiratorii
FeNO măsoară concentrația de oxid nitric din aerul expirat, acesta servind ca biomarker direct, neinvaziv, pentru inflamația eozinofilă sau T2 a căilor respiratorii. Această inflamație, determinată de citokine precum interleukina-4, -5 și -13, este caracterizată prin creșterea nivelului de IgE și eozinofile în sânge și spută și prin reacție la corticosteroizi. În mod tradițional, FeNO a fost utilizat pentru:
Prezicerea răspunsului la corticosteroizii inhalatori (ICS): Nivelurile ridicate de FeNO indică în mod fiabil o probabilitate mai mare de beneficiu al terapiei cu ICS.
Monitorizarea aderenței și a controlului inflamației: Măsurătorile seriale pot evalua obiectiv aderența pacientului la terapia antiinflamatoare și suprimarea inflamației T2 subiacente.
Ghidați ajustarea tratamentului: Tendințele FeNO pot informa deciziile privind creșterea sau reducerea dozei de CSI.
Schimbarea din 2025: FeNO în calea diagnostică
Principalul progres din raportul GINA din 2025 este susținerea consolidată a FeNO ca instrument diagnostic pentru identificarea astmului cu T2 ridicat la momentul prezentării. Acest lucru este deosebit de important în contextul prezentărilor eterogene ale astmului.
Diferențierea fenotipurilor de astm: Nu toate tipurile de wheezing sau dispnee sunt astm clasic T2. Pacienții cu inflamație non-T2 sau pauci-granulocitară pot prezenta simptome similare, dar niveluri scăzute de FeNO. Un nivel constant crescut de FeNO (de exemplu, >35-40 ppb la adulți) la un pacient cu simptome sugestive (tuse, wheezing, limitare variabilă a fluxului de aer) oferă acum dovezi pozitive convingătoare pentru un endotip T2-înalt, chiar înainte de un test de tratament.
Sprijinirea diagnosticului în scenarii dificile: Pentru pacienții cu simptome atipice sau în care rezultatele spirometriei sunt ambigue sau normale în momentul testării, un nivel crescut de FeNO poate fi elementul critic de dovadă obiectivă care indică un proces inflamator T2 subiacent. Acesta ajută la trecerea diagnosticului de la unul bazat exclusiv pe simptomatologie variabilă la unul care încorporează o semnătură biologică.
Informarea strategiei inițiale de tratament: Prin încorporarea FeNO în etapa de diagnostic, medicii pot stratifica terapia mai rațional încă de la început. Un nivel ridicat de FeNO nu numai că susține un diagnostic de astm, dar prezice și un răspuns favorabil la terapia cu ICS de primă linie. Acest lucru facilitează o abordare a tratamentului mai personalizată, „corectă de la prima încercare”, îmbunătățind potențial controlul precoce și rezultatele.
Implicații clinice și integrare
Ghidurile din 2025 recomandă integrarea testării FeNO în investigația diagnostică inițială atunci când există suspiciunea de astm și este disponibil accesul la test. Interpretarea urmează un model stratificat:
FeNO ridicat (>50 ppb la adulți): Susține puternic diagnosticul de astm cu T2 ridicat și prezice răspunsul la ICS.
FeNO intermediar (25-50 ppb la adulți): Trebuie interpretat în context clinic; poate sugera inflamație T2, dar poate fi influențat de atopie, expunere recentă la alergeni sau alți factori.
FeNO scăzut (<25 ppb la adulți): Reduce probabilitatea inflamației cu niveluri ridicate de T2, ceea ce determină luarea în considerare a unor diagnostice alternative (de exemplu, disfuncție a corzilor vocale, fenotipuri de astm non-T2, BPOC) sau cauze non-inflamatorii ale simptomelor.
Această actualizare nu face din FeNO un test diagnostic de sine stătător, ci îl poziționează ca un complement puternic pentru istoricul clinic, tiparele simptomelor și spirometria/testarea reversibilității. Adaugă un nivel de obiectivitate care rafinează încrederea în diagnostic.
Concluzie
Ghidurile GINA 2025 reprezintă o schimbare de paradigmă, consolidând statutul testării FeNO de la un adjuvant în management la un suport diagnostic integral pentru astmul de tip 2. Prin furnizarea unei măsuri imediate și obiective a inflamației T2 subiacente, FeNO permite clinicienilor să pună diagnostice fenotipice mai precise de la prima întâlnire. Acest lucru duce la un tratament inițial mai țintit și mai eficient, aliniindu-se perfect cu ambiția modernă a medicinei de precizie în îngrijirea astmului. Pe măsură ce accesul la tehnologia FeNO se extinde, rolul său atât în diagnosticarea, cât și în direcționarea terapiei pentru astmul cu T2 ridicat este menit să devină un standard de îngrijire, vizând în cele din urmă rezultate mai bune pentru pacienți printr-o intervenție mai timpurie și mai precisă.
Sistemul de analiză a gazelor respiratorii UBREATH (BA200) este un dispozitiv medical conceput și fabricat de e-LinkCare Meditech pentru a se asocia atât cu testarea FeNO, cât și cu cea FeCO, pentru a oferi măsurători rapide, precise și cantitative, în scopul de a ajuta la diagnosticarea și gestionarea clinică, cum ar fi astmul și alte inflamații cronice ale căilor respiratorii.
Data publicării: 23 ian. 2026